Pentru a onora memoria personalităților care au contribuit la realizarea României Mari, Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale Făuritori ai Marii Uniri, partea a II-a. Pe elementele emisiunii sunt reproduse portretele unor patrioți care s-au luptat pentru îndeplinirea idealului național de secole al românilor.


Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei este ilustrat portretul lui Gheorghe Pop de Băsești (1835-1919), luptător pentru drepturile românilor din Transilvania, care și-a dedicat întreaga viață idealului național. A intrat în mișcarea românilor din Transilvania încă din 1866, când a participat la manifestațiile organizate de ASTRA la Sibiu, pentru trezirea conștiinței naționale. Începând din 1872, timp de nouă ani, a fost deputat în Parlamentul de la Budapesta, unde s-a remarcat pentru susținerea intereselor culturale și politice ale ardelenilor. În 1880 a propus, în cadrul unei conferințe ținute la Turda, unirea tuturor românilor din Austro-Ungaria într-un singur partid, propunere care s-a materializat în anul următor, prin înființarea Partidului Național Român din Transilvania. Gheorghe Pop de Băsești a fost unul dintre liderii mișcării memorandiste (1892-1894), care cerea autonomia Transilvaniei și drepturi suplimentare pentru națiunea română în Austro-Ungaria. Autoritățile maghiare l-au arestat în urma procesului de la Cluj (1894), însă nu s-a lăsat intimidat. A fost un patriot înfocat până la moarte, iar în semn de respect a fost desemnat președinte al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei este redat portretul lui Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950), unul dintre politicienii reprezentativi ai românilor din Transilvania. Familia sa era implicată de generații în lupta națională, iar tânărul Alexandru a continuat tradiția înaintașilor, încă din studenție. La începutul secolului XX a susținut cauza națională în calitate de ziarist și de organizator al unor proteste față de politica antiromânească promovată de guvernul maghiar. Din 1906 și până în 1918 a fost deputat în Parlamentul de la Budapesta, remarcându-se pentru combativitatea sa în problema națională. În octombrie 1918, a citit în Parlamentul de la Budapesta declarația prin care națiunea română se declara „liberă de orice înrâurire străină”. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și s-a numărat printre cei patru delegați care au înmânat Regelui Ferdinand I, spre ratificare, Rezoluția Unirii. În decembrie 1919 a fost numit prim-ministru, însă a avut un mandat scurt, deoarece, în ianuarie 1920, a plecat în străinătate, pentru a contribui la recunoașterea internațională a Marii Uniri.
Portretul lui Iancu Flondor (1865-1924), lider unionist din Bucovina și artizanul Unirii acestei provincii cu Patria Mamă, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Flondor, alături de alți tineri bucovineni, a decis să preia inițiativa fondării unei mișcări naționale românești. Tânăra generație a abandonat politica de colaborare cu autoritățile austriece, în vederea emancipării naționale a majorității românești din Bucovina. În timpul Primului Război Mondial a refuzat să se refugieze în România, fiind nevoit să se confrunte atât cu autoritățile imperiale, cât și cu naționaliștii ucraineni. În toamna anului 1918, Flondor a cerut guvernatorului austriac al Bucovinei să predea puterea românilor și, în fața refuzului acestuia, a convocat un Congres General al Bucovinei, alcătuit din toate naționalitățile regiunii. Avându-l președinte pe Iancu Flondor, Congresul a votat, în unanimitate, în ședința din 28 noiembrie 1918, moțiunea Unirii cu Regatul României. După Unire, Iancu Flondor a coordonat instalarea administrației românești în Bucovina.
Timbrul cu valoarea nominală de 11,50 lei este ilustrat cu portretul lui Take Ionescu (1858-1922), unul dintre cei mai apreciați oratori din politica românească, liberal și conservator deopotrivă, cu un rol determinant în realizarea Marii Uniri din 1918. A studiat Dreptul la Paris, unde a obținut titlul de doctor, iar după întoarcerea în țară a activat în Partidul Național Liberal. Nemulțumit de dominația Brătienilor, s-a înscris în Partidul Conservator, însă nu s-a acomodat nici acolo, fondând o disidență conservator-democrată. A militat pentru alianța României cu Antanta în Primul Război Mondial, iar în decembrie 1916 a intrat în guvernul de refugiu de la Iași. Îngrijorat de perspectiva unei păci umilitoare cu germanii, în 1918 a plecat la Paris, unde a adus servicii însemnate cauzei naționale, în calitate de președinte al Consiliului Național pentru Unitatea Românilor. A rămas în capitala Franței în timpul tratativelor de pace și a făcut lobby pe lângă marile cancelarii occidentale pentru o obține o situație favorabilă României.
Colița nedantelată a emisiunii este ilustrată cu o imagine a Reginei Maria (1875-1938), în veșminte de Încoronare (15 octombrie 1922), alături de portretele lui Miron Cristea (1868-1939), Iuliu Hossu (1885-1970), Vasile Lucaciu (1852-1922), Vasile Goldiș (1862-1934), Ștefan Cicio-Pop (1865-1934), Valeriu-Traian Frențiu (1875-1952), Iuliu Maniu (1873-1953) și Ion I.C. Brătianu (1864-1927). Pe timbrul coliței, cu valoarea nominală de 19 lei, este reprodusă stema de stat a României Întregite.

© Text și Foto: Romfilatelia


© Ilarion Țiu. Acest text este protejat de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor. Reproducerea integrală sau parțială fără menționarea sursei este interzisă. Autorul nu își asumă nici o răspundere legală sau publică în cazul în care textele sale sunt preluate ori utilizate în scopul unor interpretări care încalcă legislația în vigoare, diversitatea sau democrația.