În data de 27 martie 2018, Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale 100 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Timbrele emisiunii filatelice sunt ilustrate cu portretele lui Alexandru Marghiloman, prim-ministru al României în martie 1918, și Ion Inculeţ, preşedinte al Sfatului Ţării de la Chişinău. Pe timbrul coliţei dantelate este reprodus portretul lui Pantelimon Halippa, luptător pentru drepturile românilor din Imperiul Ţarist.


Basarabia a făcut parte din Moldova istorică până în anul 1812, când teritoriul dintre Prut şi Nistru a ajuns în graniţele Imperiului Ţarist, în contextul războaielor dintre ruşi şi otomani. Românii basarabeni au fost victimele unui proces foarte dur de deznaţionalizare – a fost interzisă folosirea limbii române în şcoală şi administraţie, iar oraşele au fost colonizate cu populaţie rusească.
După revoluţia rusă din februarie 1917, soarta românilor de la est de Prut se afla din nou la cumpăna istoriei. Popoarele din Imperiul Ţarist luptau pentru formarea unor state naţionale, iar ucrainenii revendicau Basarabia. Ajutaţi de refugiaţii români din Austro-Ungaria şi de patrioţi din Vechiul Regat, basarabenii au început să se organizeze politic şi cultural, pe parcursul anului 1917. În noiembrie 1917, un Congres al Ostaşilor Moldoveni a proclamat autonomia politică şi administrativă a Basarabiei, precum şi organizarea de alegeri pentru un Sfat al Ţării. Au fost aleşi 150 de deputaţi care reprezentau toate regiunile şi naţionalităţile, dintre care 70% erau români, iar restul ucraineni, evrei, ruşi, bulgari, germani, găgăuzi etc. La conducerea Sfatului Ţării a fost ales Ion Inculeţ, iar în decembrie 1917, deputaţii au proclamat înfiinţarea Republicii Democratice Moldoveneşti, ca stat federativ al Rusiei.
Însă noua republică era slab organizată administrativ, iar trupele ruseşti şi germane, aflate în retragere, au instaurat haosul. În plus, naţionaliştii ucraineni sabotau tentativele de autodeterminare ale românilor. Fruntaşii basarabeni au cerut ajutorul armatei române, care a trecut Prutul şi a stabilizat ordinea în regiune. În cele din urmă, membrii Sfatului Ţării au decis că singura soluţie pentru apărarea cauzei naţionale era Unirea cu România. Şedinţa din 27 martie 1918 a consfinţit revenirea Basarabiei la ţara-mamă „de-a pururi şi totdeauna”.
La acest act istoric şi-au adus contribuţia personalităţi remarcabile, de pe ambele maluri ale Prutului.
Alexandru Marghiloman (27 ianuarie 1854 – 10 mai 1925) a fost un politician reprezentativ pentru mişcarea conservatoare înainte de 1914. În timpul războiului s-a remarcat prin opoziţia de neclintit faţă de orice alianţă cu Imperiul Ţarist. În martie 1918 a fost numit prim-ministru, fiind implicat în negocierile cu fruntaşii basarabeni pentru Unire. La 27 martie 1918 s-a deplasat la Chişinău şi a ţinut un discurs în faţa Sfatului Ţării, înaintea votului care a consfinţit reîntoarcerea Basarabiei la ţara-mamă.
Ion Inculeţ (5 aprilie 1884 – 18 noiembrie 1940) a fost un remarcabil politician basarabean, care s-a impus ca lider al cauzei naţionale la sfârşitul anului 1917. A fost ales preşedinte al Sfatului Ţării, fiind implicat în negocierile cu autorităţile române de la Iaşi pentru stabilirea unei strategii a Unirii.
Pantelimon Halippa (1 august 1883 – 30 aprilie 1979) s-a remarcat încă de la începutul secolului al XX-lea ca luptător pentru drepturile politice şi culturale ale românilor din Imperiul Ţarist, fiind condamnat la închisoare, în 1906, datorită acţiunilor sale. A votat Unirea Basarabiei cu România la şedinţa istorică a Sfatului Ţării din 27 martie 1918, iar apoi a participat la adunările de la Cernăuţi şi Alba-Iulia, care au desăvârşit crearea României Mari.

© Text și Foto: Romfilatelia


© Ilarion Țiu. Acest text este protejat de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor. Reproducerea integrală sau parțială fără menționarea sursei este interzisă. Autorul nu își asumă nici o răspundere legală sau publică în cazul în care textele sale sunt preluate ori utilizate în scopul unor interpretări care încalcă legislația în vigoare, diversitatea sau democrația.