În data de 5 ianuarie 2018, Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale România-Slovacia, 25 de ani de relații diplomatice. Pe timbrul emisiunii filatelice este ilustrat Cimitirul Militar Român de la Zvolen (Slovacia).


Relațiile diplomatice dintre România și Republica Slovacia s-au stabilit oficial la 1 ianuarie 1993, după separarea Cehoslovaciei. Anterior, colaborarea dintre cele două state s-a realizat în cadrul relațiilor româno-cehoslovace, începând cu 30 ianuarie 1920. România și Cehoslovacia, alături de Regatul Iugoslaviei, au făcut parte din Mica Înțelegere (cunoscută și sub numele Mica Antantă), organizație politică defensivă formată în 1920. În perioada comunistă, relațiile de prietenie dintre România și Cehoslovacia au culminat cu opoziția regimului de la București față de invadarea Cehoslovaciei de către trupele Tratatului de la Varșovia, care au înăbușit Primăvara de la Praga, în august 1968.
Solidaritatea româno-cehoslovacă s-a manifestat și în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. După eliberarea ultimelor teritorii transilvănene, la 25 octombrie 1944, armata română a continuat marșul pentru îndepărtarea trupelor naziste din Europa Centrală. Luptele pentru eliberarea Cehoslovaciei s-au încheiat la 12 mai 1945, participând un efectiv de 250.000 de soldați. Trupele române au parcurs prin Cehoslovacia 400 de kilometri, au escaladat zece masive muntoase și au forțat patru cursuri mari de apă. În această operațiune au fost eliberate 1.722 localități, dintre care 31 de orașe importante. Tributul de sânge al armatei române a fost impresionant – peste 65.000 de militari morți, răniți, degerați și dispăruți.
La sfârșitul războiului, ostaşii căzuţi pe teritoriul Cehoslovaciei erau înmormântați în 633 de localități. În anul 1950, guvernele român și cehoslovac au decis să organizeze două cimitire centralizate. Soldații români căzuți în teritoriile cehe au fost depuși în Cimitirul Central din Brno, iar cei înmormântați în Slovacia au fost mutați în Cimitirul Militar din Zvolen.
Alegerea localității Zvolen pentru depunerea rămășițelor ostașilor căzuți pe teritoriul Slovaciei a avut și o semnificație comemorativă. Armata română a luptat în zonă în luna februarie 1945, iar orașul a fost eliberat cu mari sacrificii, în condițiile unei ierni aspre. Operațiunea de identificare și exhumare a eroilor români căzuți în Slovacia s-a desfășurat în perioada 15 octombrie – 20 decembrie 1951. Ulterior s-au realizat lucrări arhitectonice, iar Cimitirul Militar Central al Armatei Române din Zvolen a fost inaugurat la 27 iulie 1958.
În centrul Cimitirului Militar Românesc se află un mausoleu placat cu marmură albă, pe care este depus un sanctuar voievodal românesc. Deasupra sanctuarului este așezată o coroană sculptată în piatră, care reprezintă frunze de laur. Monumentul este impozant, având o deschidere de aproape 50 de metri. Pe latura din față a ansamblului a fost săpat în piatră, în limbile română și cehă, textul: „Glorie veșnică eroilor români căzuți în luptele pentru eliberarea Republicii Cehoslovacia de sub jugul fascist – 1944-1945”. În anul 1963, guvernul cehoslovac a declarat mausoleul monument cultural.
Cimitirul Militar Românesc este organizat în patru zone, în care sunt depuși 10.384 de eroi căzuți pentru eliberarea statului prieten. Există 494 de morminte individuale pentru ofițeri, pe care sunt menționate gradul, numele și prenumele, unitatea militară a fiecărui erou, respectiv locul unde a căzut în luptă. Restul ostașilor au fost depuși în morminte comune, în ordinea alfabetică a localităților din Slovacia unde fuseseră înmormântați în perioada războiului. Numele acestora este menționat pe o placă omagială de bronz. Ansamblul de la Zvolen este cel mai mare cimitir militar românesc din străinătate.
În prezent, Cimitirul Militar Românesc este în grija statului slovac, în baza unui acord bilateral, semnat în noiembrie 2006.

© Text și Foto: Romfilatelia


© Ilarion Țiu. Acest text este protejat de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor. Reproducerea integrală sau parțială fără menționarea sursei este interzisă. Autorul nu își asumă nici o răspundere legală sau publică în cazul în care textele sale sunt preluate ori utilizate în scopul unor interpretări care încalcă legislația în vigoare, diversitatea sau democrația.