În data de 16 februarie 2018, Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale „Renașterea României” în pictură. Pe timbrul emisiunii filatelice este reprodus tabloul Renașterea României, de Gheorghe Tattarescu.


Revoluţia de la 1848 a reprezentat piatra de temelie a nașterii României. A fost momentul în care intelectualii și artiștii au conștientizat comunitatea de limbă și de cultură a teritoriilor locuite de români, începând să militeze pentru făurirea unui stat unitar. Sentimentul naţional s-a construit inclusiv prin creaţiile pictorilor pașoptiști, care s-au inspirat din curentele artistice la modă în marile orașe din vestul Europei.
Unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai picturii pașoptiste a fost Gheorghe Tattarescu (octombrie, 1820, Focșani – 24 octombrie 1894, București). A fost nepotul pictorului de biserici Nicolae Teodorescu, primul său îndrumător în arta picturii bisericești, care, în anul 1831, a înființat la Buzău o școală de pictură bisericească, unde viitorul mare pictor este înscris ca elev, la vârsta de 11 ani. În copilărie, artistul a pictat biserici împreună cu unchiul său, fiind remarcat de episcopul Chesarie al Buzăului, care i-a oferit în 1845 o bursă la Roma. Și-a făcut studiile în atmosfera revoluţionară a Romei pașoptiste, iar primele sale opere au avut o puternică încărcătură naţională. Educaţia italiană se distinge și prin influenţele aduse operei sale de iconografia creștină.
Artistul s-a întors în ţară la jumătatea veacului al nouăsprezecelea. În epocă, a fost unul dintre cei mai importanţi pictori de biserici. Peste 50 de lăcașe de cult poartă amprenta maestrului, printre care Biserica Sf. Spiridon și Mitropolia din Iași, Biserica Greacă din Brăila, Biserica mănăstirii Ciolanu din Buzău, Bisericile Albă, Zlătari, Colţei, Creţulescu, Enei, Sf. Spiridon și Azilul Elena Doamna din București etc.
Gheorghe Tattarescu s-a preocupat și de formarea unei școli artistice românești. Împreună cu Theodor Aman a fondat, în anul 1864, Școala Naţională de Arte Frumoase. A lucrat împreună cu elevii săi mai ales la picturile bisericești.
Artistul a trăit din plin atmosfera politică și culturală a timpului. Este autorul unor portrete memorabile ale liderilor pașoptiști, precum Nicolae Bălcescu, Gheorghe Magheru sau Ștefan Golescu.
În 1848, pe când se afla în Italia, a început să lucreze la un proiect artistic dedicat idealului naţional. Gheorghe Tattarescu a expus pentru prima dată opera la Roma, în 1850. Tabloul alegoric „Deșteptarea României” are ca semnificaţie renașterea ţării prin știinţă, artă și credinţă. Compoziţia este realizată distinct în două planuri. În partea de jos, o femeie se trezește din somn, simbol al României care își rupe lanţurile sclaviei, alături de steagul românesc, parţial desfășurat. În stânga jos, se află cornul abundenţei, iar în dreapta, prin contrast, o familie de ţărani săraci în faţa unei colibe. Un înger ridică vălul obscurantismului, aratând, spre planul superior, simbolurile personificate ale știinţei, artei și credinţei. În fundalul compoziţiei sunt figurate sugestiv Dunărea, Carpaţii și ruinele fostei capitale românești, Târgoviște.
Tattarescu a oferit tabloul domnitorului Barbu Știrbei, care, impresionat de darul primit, a înfiinţat Galeria de Tablouri. Prima piesă din colecţie, donaţie a domnitorului, a fost chiar tabloul lui Tattarescu. Între timp, Galeria a fost transformată în Pinacoteca Statului, iar mai apoi în Muzeul Naţional de Artă.
Opera lui Gheorghe Tattarescu, aflată astăzi în patrimoniul Muzeului Municipiului București, a avut mai multe denumiri. Iniţial, autorul a menţionat pânza cu titlul „Deșteptarea României”. Însă, în 1867, cu ocazia trimiterii la Expoziţia Universală de la Paris, a redenumit-o „Visul României”. În 1953, când s-a înfiinţat Casa Memorială „Gheorghe Tattarescu”, opera a intrat în patrimoniul Muzeului Municipiului București cu titlul „Renașterea României”.
Pe timbrul coliţei nedantelate a emisiunii de mărci poștale este reprodus un portret al lui Gheorghe Tattarescu din perioada senectuţii, realizat în creion. Ilustraţia este, probabil, o versiune intermediară a Autoportretului pe pânză, finalizat în anul 1875.

© Text și Foto: Romfilatelia


© Ilarion Țiu. Acest text este protejat de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor. Reproducerea integrală sau parțială fără menționarea sursei este interzisă. Autorul nu își asumă nici o răspundere legală sau publică în cazul în care textele sale sunt preluate ori utilizate în scopul unor interpretări care încalcă legislația în vigoare, diversitatea sau democrația.