În decembrie 1990, la Bucureşti se puneau bazele filialei româneşti a or ganizaţiei „Open Society”, finan ţată de miliardarul american de origine maghiară George Soros. În ţara noastră, ONG-ul s-a numit „Societatea deschisă”, fiind întemeiat de Patricia Klecande şi Sandra Pralong.

Într-un interviu acordat ziaristului Petre Mihai Băcanu pentru Ro mânia liberă, Sandra Pralong prezenta scopul şi obiectivele organizaţiei. Astfel, românii aflau că George Soros a înfiinţat „Open Society” pentru a ajuta ţările din Europa de Est să iasă din „închistarea” ideologică impusă de regimul comunist. „Societatea deschisă” avea rolul să contribuie la competiţia de idei, să permită oamenilor să gândească altfel decât le impunea elita. Bazele organizaţiei fuseseră puse în Ungaria în 1984, cu scopul de a se crea o nouă grupă de intelectuali, cu alt sistem de gândire. Ulterior, în 1987, o filială a „Open Society” a început să funcţioneze în Uniunea Sovietică, cu 41 de puncte de lucru.
După căderea comunismului, organizaţia lui George Soros a deschis filiale în toate statele din Europa de Est, pentru ca „experienţa totalitarismului să nu se mai repete”.
La Bucureşti, „Societatea des chisă” era condusă de Alin Teo do rescu, care renunţase la conducerea Grupului pentru Dialog Social pentru a se ocupa de noua organizaţie.
Reprezentant al fondului ame rican de finanţare era Sandra Pralong, iar director executiv de progra me era Vera Câmpeanu. În dialogul cu Petre Mihai Băcanu, Sandra Pralong anunţa că „Societatea deschisă urmărea să creeze în România o elită intelectuală cu „oameni de anvergură”. Organizaţia urma să identifice profesori români de limba engleză, care să fie trimişi la specializare în străinătate. Cursurile se ţineau în unităţile americane şi britanice de formare a specialiştilor pentru Europa de Est. În aceste centre se instruiau cadre specializate în engleza afacerilor, a inginerilor, cea juridică etc. Dosarele aplicanţilor la burse erau analizate de o comisie română de specialişti. Scopul investiţiilor era formarea de spe cia lişti pentru economia de piaţă.
De asemenea, „Societatea des chi să” dorea să-i ajute pe intelectualii care nu ieşiseră niciodată din ţară. Asistenţa se realiza prin finanţarea cos turilor de deplasare, pentru ro mâ nii care primeau vize de studii într-o ţară occidentală. Programele „So cie tăţii deschise” se adresau şi ins ti tu ţiilor mass-media, în scopul câş ti gă rii independenţei editoriale. Jurna liştii români urmau să primească bur se de perfecţionare în străinătate, pen tru a învăţa „tainele” meseriei într-o societate pluralistă, democrati că. Un alt proiect de anvergură al „Open Society” era întemeierea unei universităţi central-europene. În 1990, instituţia era proiectată a fi creată la Praga, însă în cele din urmă a fost ales oraşul Budapesta. Specialiştii români în diverse domenii urmau să primească acolo burse şi, la terminarea studiilor, erau încurajaţi să se întoarcă în ţară, pentru a contribui la procesul de consolidare a democraţiei şi economiei de piaţă.

Jurnalul Național
Serial jurnalistic: România – acum 20 de ani (1990-2010)
3 decembrie 2010


© Ilarion Țiu. Acest text este protejat de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor. Reproducerea integrală sau parțială fără menționarea sursei este interzisă. Autorul nu își asumă nici o răspundere legală sau publică în cazul în care textele sale sunt preluate ori utilizate în scopul unor interpretări care încalcă legislația în vigoare, diversitatea sau democrația.